Dictionar juridic

Servitute



Drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin la proprietari diferiti.

Dreptul de servitute este reglementat in art.576-643 din Codul Civil.

Dupa modul lor de exercitare, servitutile pot fi servituti continue sau necontinue.

Dupa felul in care se manifesta, servitutile sunt aparente sau neaparente.

Dupa obiectul lor, servitutile sunt: pozitive sau negative, urbane sau rurale.

Dupa originea sau modul lor de constituire, art.577 Cod Civil distinge intre:
- servitutile naturale,
- servitutile legale, si
- servitutile stabilite prin fapta omului.

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X W Y Z

281 Documente Anexe la Codul Muncii